marți, 21 decembrie 2010

marți, 7 decembrie 2010

Memento


Incerc,dar nu ma blama.Mi-ai spus ca-mi vei retine exact miscarile buzelor si dinamicitatea aproape inexistenta a respiratiilor .
Nu vreau sa devin vreo profesoara nevrotica care sa tina pe o hartie mototolita cu rosu lucruri care ar trebui repetate , taiate or sterse cu radiera.Din toate astea , pe mine doar foaia alba si plana ma multumeste.
Stiu ca nu voi razbi , nici nu-mi permit.Si increde-te in lucrul asta.
Dar promisiunea e promisiune si hranirea cu o imagine 3D a unui varf de pensula e lenta,ca cea a unui melc; desigur,e o perspectiva putin iesita din tipare,cu exceptia unuia singur.
Nu stiu daca vreun val al Mayei ar putea disipa cresterea brusca a pulsului intiparita pe vinilul asta , acelasi dintotdeauna.Cred ca asta incerc de fapt sa iti explic.
Nu meriti asta , ti-o spun ca unei frunze plapande , aproape scheletica . Dar cand ceri si primesti ,nu e obligatoriu ca cea mai din urma consecinta sa echivaleaze asteptarile,pentru ca cineva va fi mereu pasionat de scaderi , obsedat de semne orizontale matematice imprimate in carne.
Plusul si-a pierdut perpendiculara cu luni in urma.Deci nu astepta adunari,caci nu ne reintalnim dupa 6 vieti anterioare.

Memento , caci doar un fir de par mi-a atanat gravitatia de pleoape si inima.

vineri, 26 noiembrie 2010

Epiphany

Todd: Out I say out!!

Lovett: All this running and shouting about what's happened?

Todd: No I had him!
His throat was there beneath my hand.
I had swear I had him!
His throat was there and now he'll never come again.

Mrs. Lovett: Easy now, hush love hush
I keep telling you -

Todd: When? Why do I wait?
You told me to wait -
Now he'll never come again.
There's a hole in the world like a great black pit
And it's filled with people who are filled with shit
And the vermin of the world inhabit it.
But not for long...

They all deserve to die.
Tell you why, Mrs. Lovett, tell you why.
Because in all of the whole human race
Mrs Lovett, there are two kinds of men and only two
There's the one they put in his proper place
And the one with his foot in the other one's face
Look at me, Mrs Lovett, look at you.

Now we all deserve to die
Even you Mrs. Lovett...even I
Because the lives of the wicked should be made brief
For the rest of us death will be a relief
We all deserve to die.

And I'll never see Joanna
No I'll never hold my girl to me - finished!
(shouted) Alright! You sir, you sir, how about a shave?
Come and visit your good friend Sweeney.
You sir, you sir? Welcome to the grave.

I will have vengenance.
I will have salvation.
(shouted) Who sir, you sir?
No one in the chair, come on! Come on!
Sweeney's waiting. I want you bleeders.
You sir - anybody.
Gentlemen don't be shy!

Not one man, no, no ten men.
Not a hundred can assuage me -
I will have you!
And I will get him back even as he gloats
In the meantime I'll practice on dishonorable throats.
And my Lucy lies in ashes
And I'll never see my girl again.

But the work waits!
I'm alive at last!
And I'm full of joy!


-Il ador

joi, 18 noiembrie 2010

Flirt umed

Ochii li se dilatau pe masura ce fasia de carne fumeganda i se desprindea de coapsa neatinsa vreodata.
-Tarfa imputita!De ce te jupoi singura?Ti-e foame?
Nimeni nu mai stia cine vorbea ori cine strangea orgasmic intre degete ingusta patura de-un rosu putred.
-Cadavrele pot vomita?Intreba Conway pe tutorele fetei.
"Imi vine sa ii manjesc cu sange lunar pe frumoasele lor maini in timp ce imi pipaie pulpele si sa torn acid pe buzele lor slinoase cu care ma saruta ceva mai mult decat patern pe frunte.De-as.."
-Sefu',esti sgur ca tipa asta e moarta?
-Idiotule,tu ai fost cel care a disecat-o ,gemand , si i-ai taiat vena cu vena cu unghiera bunicatii.Te auzi?
-E a maicamii,sefu'.
"Ma fascineaza talpile ei.Degetele-i seamana a semne de interogatie.
Cine?Eu?Sigur ca eu ,iubitelor... -si arunca o privire dragastos de imoasa degetelor reci - vreti sa va sarut?Sigur!"
"De ce naiba imi suge degetul mare de la picior?Ce....Ce?Vrei sa faci dragoste cu un mort?Huh?Simti placere cand imi presezi retina cu unghia si iti tii organul in maini?"
-Sefu',sefu'..
-Ce vrei Conway?
-Tipa s-a umezit rau de tot...
-Esti tampit?De ce-mi spui ceva ce stiu deja?E plina de saliva mea.
Si limba-i vizita coltul gurii in speranta gustarii si a ultimii picaturi nemiscate.
-Sefuuu'!!
Siroiul dintre coapsele vinete aburea stratul fin de piele , neprofanat.
Chipul celui ce iubea tot cimitirul si care mai ales isi iubea propria cruce schita o grimasa ce aducea a dezgustul afisat de oricine i-ar fi sesizat persoana,oricand.
"DAAAA,ratatule!Se numeste URINA!"sopti lasciv putrefactia numita "tipa" dintre perne.

Nu maine


Nu maine,pareai a fi chiar tu.
Esti.
Memoria-mi constant eratica iti lipeste reflexia lucioasa , si caustica inca , de o filosofie decedata spitaliceste la un moment incert.
Poate ca acest epilog e prea viabil pentru mine si poate ca sunt prea ubicua ,ca toate colturile mele mentale sa fie rescrise.Unele fraze ar fi prea fecunde oricum , irupte din ere de plictiseala si automat din realitati fumate de paritati.

Tu ce crezi?
Ma mai vezi?

joi, 21 octombrie 2010

Our soundtrack's wasted on a couple of drinks

Do you remember the way you loved to get high but how, in most of the days, i wasn't tall enough?
Still you had some sort of a thing to lengthen me without asking. Call it a medicine's allure ,a dream's spongy peel, the sweet taste of a pill and nevertheless the brutal & saturated humidity (or maybe the innocence) of a tear.
Do you recall the others dramas while ours would remain traumatic,unspecific,but lovable .No map would direct your eyes ,or sorrow , or your syrupy fakeness across my body yet unpatched , but definitely bruised and calling for more.
Did you ever see yourself mirrored in my lids , with your imbibed dark circles and skinny smiles?'Cause I could have shot a picture of you with my pupils dead an burried.
You did provided me perpetually with runaways provoked by your overworn lips and scattered impulses all over my cerebral being.That was my greedy need.
Do you ever retrieve the moment of wiping heavy rain off a spirit rather than off a stand-by modded piece of flesh?The fingerprints are still there,you know..
You would confess yourself in an undersized moment as being concluded long ago.But if you ask me ,or even if you don't ,you seemed as being started for forever now .And if forever means never to you , well ,then i'd say that your 'never' is everlastingly ,boy.
Is your forever-never and a day cured now?
Darling,your mantra's doused in the flatline of your 'magic potion'.
Does it still work for you?
Never did I flood your empty spaces nor introduced myself as who i was to a somebody that might've never been.

miercuri, 20 octombrie 2010

Chargés

M-ai scos in ultima mea zi din punga lasata la marginea pamantului imbibat de alcool .
Iesita din propria negare invatasem sa alerg cu sunetele-mi vobulate stagnand in fata a patru roti ; ma initiasem in belartele obrajilor rosii si ale chipurilor aplecate spre pamant ; studiasem efecte egale si de sens contrar , castigand prelungiri , si respiratii cumparate cu bilete.Adevarate.
Stiu ce inseamna atasamentul cu privire la fiinte singulare,solitar expectorand pe cord persoane a-1-a plural.
Te stiu,intreg suicidal.Aprinderea ta zilnica si stingerea ta vadita ma plutea.
Unu pe unu.
Imi imbratisez moralul viciat de ceva ce poate simt si imi presez fizicul.Nu m-ai corupt.
Mi se stricase mana.

Si stii?E uimitor cum o zi iti poate schimba cuvintele.
Te stiu.
Si stii?Camasa alba din seara asta imi arata cum oamenii sunt facuti sa mearga drept.Sa calce pas cu pas , siret cu siret , fara sa se uite in jos.Ci doar la cei din fata.
Te stiu.
Si stii?E oarecum amuzant ca o copila sa fi simtit ceva perpetuu pentru cineva care nici nu consta in ulei de in , ci probabil se auto caracteriza ca fiind un fel de propanonă.
Si stii?
Nu stiu- daca subconstientul meu pretinde ca te cunoaste , sau chiar mi-ai atins buzele usor in speranta ca vei indeparta vreo picatura de ploaie.Nu sunt la fel de sigura ca a fost doar un reflex.
Poate ca am realizat ca torentul inocent din ochii tai era cauzat doar de niste pete de ochelari.Lentile?Astept un final hemoptic pentru a sti sigur.
Cum iti voi raspunde?Cum imi voi raspunde?
Sunt debutanta si inmoi gene inutil.Urasc cuvantul ala , si imi urasc replica.
Ma evit adesea.

joi, 30 septembrie 2010

Cu siguranta nu.

And you dropped the note and we changed key
you changed yourself and i changed me
i really didn't see us singing through this
then you screamed the bridge
and i cried the verse
and our chorus came out unrehearsed
and you smiled the whole way through it
i guess maybe that's what's worse.

(versuri ale unei melodii)

marți, 21 septembrie 2010

Pathologie d'un cliché


Nu vreau sa fiu fata aceea.
Dau pe-afara.
Si simt capatul unei linii imaginare trasate de-a lungul custii mele toracice.
Ma opresc?
Ma vezi?
Mai vezi?
Reactionez doar in contact cu amperi si zile irosite.
Ne suprimam?
Circul in ritm de hemoptizie si nu ritmez mai deloc.
Inidividualitatea dispare zile si sanguinitatea zvacneste in creier postum.
Existi prea des in frisoane.
_______________________________________________________
A devenit prea cerebral,recunosc.
E ciudat cum fumul ma atarna de obisnuinte .
Si poate inchid ochii din reflex.
Crezi ca e timpul sa inchei?
________________________

vineri, 27 august 2010

Le syndrome Progeria


Stau pe pat si firele de iarba imi gadila talia .
Ma sprijin de-un strat dublu de perne si simt un miros dens de gene.
Calcaiele se opresc pe cersaf si am momente fumigene prinse-n clape de gaurile din urechi.
Gustul de rugina in noptile permanente din fiecare zi aduc a Progeria unui cord muscat de buze moi si-avide.
Cateodata cad , nu la fel de usor sau de abrupt , pe pante incalzite de trupuri inclestate in simplitate si sentiment.
Vad plan si vreau sa te alung de pe grumazul meu.

joi, 19 august 2010

luni, 19 iulie 2010

Posséder le moment


In fata zidurilor rupte doar doua fire de iarba stau culcate.
Clipa e prinsa intr-o transa chimica.Nu stie cat dureaza.
C:...
Ce:...
Clipa nu are nevoie de contact fizic si nici de leucoplast.Clipa nu are nevoie nici macar de zambete.
C:...
Ce:Ce clipa inocenta si pura ; veridica ,dulce ca niste urme de dinti pe un varf de limba.

Nu sunt(em) alcatuiti din clipe.Le construim atunci cand vine timpul potrivit sa stim sa respiram.
C:...
Ce:...
Clipa nu cere rugaminti si nici buze umede.Clipa are gene si poseda fiinte la numar doua.
C:...
Ce:...
Clipa nu-si impinge aratatorul pe ceasul norilor si nici nu injecteaza plecari in pupile.
Clipa uita sa numere firele adormite de halucinatii in fata camerei fara usi ori geamuri , insa plina de bolovani.

luni, 12 iulie 2010

Undeva in 10.

Secatuiesc ondulat,neintrebat.
Injunghii vise nedormite si clipesc presiunea de a fi.
Nu ma obligati sa inchid gradat cilindri plasticati peste subtilitatile inexistente ce ma hranesc.
Lasati-ma sa privesc gol.
Inveliti-va vietile in timp ce eu imi nasc acidul sufocat.
Stiu ca eu esti;stiu ca tu suntem.
Si inca nu ma am.

marți, 6 iulie 2010

Spus.In cuvinte.

Suntem morti.
Sunt vie.

sâmbătă, 3 iulie 2010

Trois, frapper à la mise

I.

Nu posed frenetism , decat cu 24 de ore , sau poate 12 , inainte de a ma scurge , alunecand prin fire.
Nu masez ganduri optice , decat atunci cand scheletul mainii mele nu iti atinge buza inferioara ori se preface vant pentru parul tau.
Nu zambesc cald si umed decat in clipa ce isi lasa directia de carmin pe obrazul tau drept.
Nu masor distante perpendiculare ori alineate , decat in momentul presat de apropiere fireasca , dar insuficienta.
Nu voi spune nu , invatata sa nu controlez curbe sau linii drepte atunci cand imi amortizezi sederea , cu exceptia primei zile cand te voi revedea.

II.

Ieri ma sufocam pe roti . Azi nu stiu daca respiratia imi e pulsata de nemomente , sau daca abia invat sa meditez si la altceva , exceptand aerul.Dar e umed , cu gust de lichior dulce si moale.
Aerul ma expediaza acolo unde vreau sa fiu.Dar o face fara sa ma intrebe , si asta e dureros de deranjant.Caci probabil , daca m-ar intreba , mi-as nega toate dorintele legate de tine.Fata de el ,caci nu am plecat sa fiu trimisa in acelasi loc ; fata de tine , pentru ca uneori ma indoiesc de realul din genele , carnea si muscaturile tale ..si nu in ultimul rand fata de mine , pentru ca nu vreau sa ma aud spunand-o.

III.

Dependenta de propria persoana e imuabila , sigur. Dar in saptamana asta as vrea sa nu depind de mine.Sa nu ma ascult , sa nu ma citesc , sa ma prefac ca nu exist.Poate,detasandu-ma de corpul inca prins in bratele tale , as fi mai apta sa vad ca am mintea goala si sufletul golit de verbe imperative sau la conditional.Mai intai , observ ca nu are sens sa ma dezleg de mine , daca o dependenta atat de frageda , amara si iute ca uleiul ce te compune imi roaga mainile sa se mai infinga odata in ea.Memoria unghiilor mele imi acapareaza vorbele si ochii fixati asupra unui spatiu fara importanta.Gnadul meu e de latimea a catorva sosele umede si gaurile asezate una langa alta.
Imi e cu neputinta sa ma impotrivesc.

vineri, 25 iunie 2010

Le début

E nevoie sa strig?Sa tip?

duminică, 20 iunie 2010

Je suis désolé, je ne peux pas faire taire la même voie, chaque moment de cette nuit.

Evolutia ma zgarie pe gatul abrupt , plin de tine,intrebari si verbe.Nu sunt adanci gropile din carne,dar nici nu se sincronizeaza cum ar trebui.Apar cu predilectie in serile cu semicearcan si vant dezvelit.
'Oh,unde e cersaful?'
'Alb,fara scai,tatuat cu imbinari de nori.'
'Stati lipite...'
'Scuturat deloc gentil , soptit , paralel cu acoperisul.'
'Ma simti.Nu m-am inselat prea tare.'
Tac la nimic si 2 minute.
Ce fac?
Buna.
---
...daca te-as lasa,ar insemna ca iti dau voie sa privesti un jur si apoi sa ma privesti.Povestindu-ti trecutul,prezentul si viitorul meu inseamna sa astept de la tine sa ma intelegi.Iar oamenii nu merita asteptari de genul asta.Sau de orice alt tip.Stiu,crezi ca sunt pesimista si automat ratata si nefericita.Dar nu , uite ca mi-a luat ceva timp sa recunosc,insa de ce sa spun ca nu?(Sunt fericita!)Oricum am spus-o deja o data..si m-am auzit.Nu ma pot abtine sa nu zambesc cand iti simt genele pe buze , sau cand ma gadili , sau cand pur si simplu suntem rautaciosi unul cu celalalt.Imi meriti zambetul.
Multi nu inteleg de ce tac.Dar a nu spune nimic e atat de placut.Si sigur.Nu inseamna ca nu gandesc,sau ca nu simt.Nu.Asta e cu totul altceva.Si nu e nici linistea aceea rezultata din aglomerarea de sentimente intense si pareri contrare asupra aceluiasi lucru.E pur si simplu ceva ce tu alegi sa faci,stii?Alegi sa taci.Asta fac.
Eu?Ma vad?Parca,parca pot urmari pana si ce scriu!
Vreau doar momentul prelungit al nimicului care ma cunoaste,vreau doar respiro-ul acela exact de langa apa granulata.
Am uitat tot.Ti-am uitat trairile,am uitat toate frunzele in acelasi copac,acolo jos.
...
As vrea s-adorm cu mine in brate si sa imi cant vant la ureche , sa tac doar azi , sa simt usor pe-obraz durere;e oboseala senina din depresia fortata sa curga pe aceeasi perna dintre suvita rosie si mana abia trezita.In noaptea asta nu vreau sa te stiu.Nu vreau sa ma stiu.
....
Varful cutitului imi atinge tampla stanga in timp ce ma intind spre a schimba melodia.Realitatea ma motiveaza si cutitul sta acolo.Doar in caz ca las melodia pe play.

sâmbătă, 15 mai 2010

Parfois,vous ne voulez pas que je...


Veux.

-Vreau in noaptea asta sa te ascult,si mai ales ,sa te aud.Repiri intermitent si mult prea calm.De ce nu te zbati?
-Vreau sa mi sa spuna ce sa fac.
___________________________________________________________
-Astazi am incercat sa-mi imaginez ca firul acela ploios de plastic iti e lacrima.
-Astazi am incercat sa tac.
___________________________________________________________
-Vad ca tremuri..
-Vad ca bate vantul.
___________________________________________________________
-Nu vrei sa gusti?
-Nu vreau sa inghit.
___________________________________________________________
-Il simti..
-Iar treaza cand nu o fac.
___________________________________________________________
-O luna pe saptamana , din nou?
-Oricine poate numara.
___________________________________________________________
-Stii..ca ai spus altceva?
-Stiu ca cerul imi indeasa petice pe gat in seara asta.Cu picioarele.

vineri, 14 mai 2010

La bouche

I.

Am nevoie de lunile vide si de cearcane.
Am nevoie de orbire muta si mutire sonora.
Urasc felul in care sunt casatorita cu dependentele mele.Am depasit de mult bigamia.
Sunt dependenta de ochi rosii,maci rupti,indoiala,incertitudine si bataturi.
Jugulara mi-e stransa strans de cravata supradozelor de frica,minciuna,predictie,fire de rosu murdar si perdele umede de cer inchis.
Stiu marcajele de pe plasticul seringii gelatinoase ..si le cunosc.Le raspund fara sa ma intrebe ca mai vreau (sa dau) un strop.
Genele se unesc intr-o ploaie tropicala ,acum cand simt ca sunt mangaiata.Nu merit.
Viziteaza-mi clipa dintre perna si par,te rog.Vreau sa iti vorbesc.


II.

Poate as mai gasi lagare vii ,daca ar mai exista cuvinte care sa insemne ceva.
Duplicitatea amandurora nu m-ar deranja , in cazul in care nu as avea timp liber sa scriu.
Gandurile mi-ar fi intoxicate , iar personalitatile noastre ar ramane dezramate si brute,necautate.
Dar tu imi spui ca ti-a fost dor de mine,iar eu nu iti raspund;iti dedic un joc inocent(ramas tot joc), iar tu uiti, pur si simplu, sa-mi multumesti.
Din nou,desigur, nu mi-as aduce aminte..daca nu ar trebui sa scriu.
Sedintele mele de terapie cu sentimentele tale iau sfarsit atunci cand intervine autenticitatea.
Poate tu esti.(nu,asta nu e o intrebare subtila,ascunsa prin denivelarile scrisului meu.nici macar nu are semnul intrebarii la final);eu te ironizez doar atunci cand nu pot deschide ochii,dandu-mi genele peste cap,si nu pot sa te intalnesc pe tine(.2) zambind cu dintii gafaind,irisii incetosati si parul umezit acid.
In pofida faptului ca ti-am sters sangele de pe obraji,ochi si nas,si mi-am albastrit degetele(da,stiu,raceala ta sanguina ti-a ajuns aproape instantaneu pe limba),nu vreau sa te salvez. Ultima oara cand cineva a avut nevoie de o bucata de carne trasa la sort,am incalcat regulile si m-am oferit neezitant,simtind,salvand.
Sentimentele sunt supraevaluate.
Partenerii perfecti,sincronizati si mai perfect.
Maine nu vreau sa iti vorbesc.
Nici nu vei observa.

luni, 3 mai 2010

Demande

Invata-ma sa nu mai dau doi bani pe nimeni.

marți, 27 aprilie 2010

Totul


Cautam clipe pentru care sa traim.
Cautam sublimul , dar nu stim sa il gasim.
Al meu se va afla mereu in acel copac de acolo jos , pe care niciodata nu l-am atins-cel putin nu cand trebuia.Dar seara de seara obisnuiam sa il privesc - si stiam ca el e totul pe care il caut.De ce?Pentru ca pana si acum,dupa ce mi-am aplecat buzele umede pe geam si privirea mea a intrat direct in bezna aceea de langa gardul acela unde asteapta fata aceasta , dupa ce am privit.....- am respirat.
Simplu,nu?

duminică, 25 aprilie 2010

Vorbim maine.

Oh ,hei tu ! Cel care ai pauza de la viata acum si te-ai gandit sa spionezi pe cineva ; pentru ca pe mine in mod sigur nu ma vei pandi , iar ceea ce scriu acum niciodata nu vei citi - nu-ti voi permite eu.
In seara asta am nevoie de o recapitulare , de o adunare si de o scadere . Cu coatele julite , degetul stang supt si gatul vanat , iti spun ca sub lumina asta slaba si galbena ma caut.Nu vreau sa ma gasesc si nu sper ca voi gasi un tot ;asta ar insemna sa ma iluzionez aiurea.Si desi asta este ceva tipic mie , prefer sa nu.Prefer.
Cu totii ma cunoasteti.Cu totii stiti parti intregi din mine , dar numai tu , cel ce citeste citesti acum asta , si maine vei realiza ca n-ai citit-o niciodata , numai tu stii intreaga parte.
Stiu ca te astepti ca asta sa duca undeva sau sa reprezinte sufletul meu intins pe o foaie ; nu comentez nimic in privinta asta.
Dar hai sa pastram totul simplu : vezi tu , pasta asta de pix imi e impinsa prin vene si pompata prin degete.
Degetul meu aratator vrea sa manjeasca pagina , ca sa acopere fata aceea creata,fricoasa,speriata de simplu,impulsiva si orgolioasa.
Degetul mic priveste de peste doua strazi cum cineva traverseaza pe galben ; cineva slabit,ametit,care nu mai are fluturi in stomac si nici omide pe umar.
Unghia aceea de domina degetul , da,exact aceea , se vede pe sine ,sta dreapta si miroase viitorul.
Carnea aceea , rosie ,moale si amestecata-n sange, de sub ea, se scurge , s-a pierdut ,s-a deschis,s-a inchis , a impins si-a muscat , se patrunde.
Compozitia asta simpla , cu tente de falduri pline de piele uscata si iasomie morbida , clarul si evidentul asta deranjant de patimas intr-o respiratie de o secunda , pastila asta alunecata ,de plastic si metal , sunt eu.
Crochiul atat de vag conturat ca seama cu o linie curbata ce se pierde treptat este implantul apasat , negru si ferm ,vazut la microscop , de nu-l poate sterge nici o lamela de radiera.
Dara asta de nonculoare,intelegi tu (nu esti indeajuns de- nu vreau sa intelegi) , parca se ia la intrecere cu autoconvingerea.
Da,cu totii ma (re!)cunoasteti.Dar cine altcineva,decat codatul acesta de...previzibil , ar indrepta degetul spre mine pe strada la orice ora ?Hartia asta fosneste oricand are ea chef.Nu ca tu,sau voi faceti altfel.Tu ma epuizezi la sfarsit de saptamana , el ma gadila la miezul noptii , voi ma plesniti dimineata , iar ei ma privesc. (.)
Apropo , nu te sperie previzibilul?Nu simti cum se mazgalesc toate atunci cand te surprinde previzibilitatea imprevizibilului?Nu raspunde.Era retorica intrebarea si mentia sa-mi hraneasca ego-ul.Cum?Pai constatarea a ceva ce candva nu ma definea si probabil nici acum nu ma defineste imi ofera placere.Da,asa e;simt ca imi controlez spiritul si buzele mai bine atunci cand prevad.
Amuzant,ma mint.Tu minti?Te minti ca nu te minti?Pentru ca eu ma mint.
Iti pun prea multe intrebari.Dar nu e vina mea.Serios,nu e.Nu e vina mea ca uneori ma atasez de tine si vreau sa te aflu.Dar ieri langa cires nu puneam nici o intrebare.Ii lasam pe ei sa ma priveasca,si eu ma ascundeam.
Ma intrigi in cel mai pur sens al calmului.Ma intep pe toate partile stand cu fata in sus.
Lasa-ma sa observ polenul de fier forjat dintre acesti patru pereti.Vorbim maine.

joi, 22 aprilie 2010

Spus simplu , in cuvinte si mai simple

E atunci cand..Ma privesti si zambesti copilareste
Cand imi saruti degetul si-mi spui cat de mult iti plac mainile mele
Cand imi spui ca sunt inteligenta si eu te contrazic
Cand incep sa am scurte crize 'dionisiace'
Cand cantam silabisit versurile unui cantec
Cand invat sa imi deschid sufletul
Cand te privesc si vad ca nu ti-e frica sa fii tu
Cand ma ridici in brate si-mi zambesti
Cand spui ca misterul ma defineste
Cand cadem de-acord asupra melodiei noastre
Cand razi si-mi spui ca mi-e frica sa-mi pierd controlul
Cand stii ce vrei
Cand imi stergi picaturile de ploaie de pe buze
Cand stam in balansoar si vorbim incet
Cand iti citesc povestirile intense si deranjante
Cand apa ne asteapta sa o luam in brate
Cand nu iti pasa de restul
Cand imi e frica
Cand spui ca eu sunt singura care-ti stie ambile laturi
Cand nu ma tem sa privesc soarele in ochi si sa zambesc
Cand neg
Cand ne tinem de mana pe strada uda si sarim peste balti
Cand ma cunosti
Cand stim ca noi doi vom picta casuta aceea parasita
Cand privesc picaturile de ploaie prelingandu-se pe nasul tau
Cand ma holbez la cearcanele tale estompate
Cand iti vad partea pesimista
Cand recunosc
Cand ma lasi sa te vad exact asa cum esti
Cand ma musti de limba si incepem sa radem
Cand ne place sa fim rautaciosi unul cu celalalt
Cand uneori spui lucruri dulci , ce in mod normal m-ar face sa vomit
Cand salvam momentele proaste pentru mai tarziu
Cand nu ma lasi sa imi pese
Cand iti fotografiez sangele
Cand iti iubesc verdele din ochi
Cand alunecam spre telefoanele noastre
Cand te contrazici in cel mai frumos mod posibil
Cand stam turceste si imi spui ca esti fericit
Cand iti aduci aminte lucrurile cele mai marunte
Cand imi spui ca ma iubesti
Cand consideri ''a fi dragut'' un insult
Cand te ingrijorezi si ai grija de mine
Cand ma intrebi de doua ori cine era acel cineva..
Cand imi cumperi inghetata si acadele
Cand stau cu capul pe pieptul tau
Cand nici unul nu stim sa cantam la chitara
Cand ne prindem tenisii in apa
Cand sarim pe pietrele umede
Cand ascult melodiile tale,curand devenite ale noastre
Cand asculti muzica mea si iti place
Cand iti ceri scuze
Cand imi spui ca tot ce-mi place mie iti place si tie
Cand ti-e frica sa nu spui nimic gresit
Cand ma tii sa nu cad
Cand devin solista trupei tale fara ca macar sa ma intrebi
Cand ne rezolvam problemele
Cand abia astept sa te aud cantand la tobe
Cand stam intinsi pe iarba si ne privim in ochi
Cand ai parul rosu
Cand spui ca vei fi mereu aici
Cand spun ca maine vei uita asta
Cand scriu asta si vorbesc cu tine , pe o melodie ce candva ma facea sa plang
Cand zilele trec repede si totul e simplu
Cand inca n-am ajuns la partea dramatica
Cand imi spui ca lumea nu stie ce vrea in viata lor , dar apoi imi spui ca tu stii si ma saruti de-odata
Cand imi dai camasa ta pentru a nu-mi fi frig
Cand esti gelos
Cand iti miros parul si ma strangi in brate
Cand imi spui ca sunt un drog
Cand esti un impuls
Cand esti aici
Cand esti tu
Atunci constat suprinsa ca inca sunt vie.Ca simt.Si ca nu sunt nici anemica,nici amnezica.

luni, 19 aprilie 2010

Si ne scurtam.

Moment de reculegere.

Unde naiba sunt
Cand ma trezesc in fiecare dimineata cu senzatia aceea de om apus de rasaritul soarelui?
Unde naiba esti
Cand gandurile mele se sparg intre ele din cauza unor cafele dulci , taioase?
Unde naiba suntem
Cand nu mai existam unul langa altul tinandu-ne de mana ,nu ne mai pasa ?
Si urmele mele inca-ti sugruma fizicul.Impenetrabilule.

-

De doua sub-ori te-am trait.
Cand ma trezesc , nazuiesc parca sa ma preling.
Ma vizitez ,neinsotita, in fiecare seara .
Esti un noctambul.

In doua ierni vremelnic parfumate de o iasomie
Simteai afectiune-pe ceas.
Ma descos urmarind o lista.Ce-ar trebui sa fiu azi?
Esti un comun.

-

Clatind , te reinchizi in mine...
Si ma inveti sa plang doar azi.
Nu pot sa te primesc cu venele deschise
Iar tu nu poti sa scrii,constati.
...Oricand inspir , tu ma citesti...

-

Ma calmeaza un topor brusc.
Ma videaza pernele incarcate de tine.
Pot sa le pastrez?
Ma ironizeaza adevarurile somnoroase
Dar nu sunt obosita inca.
Probabil imi era dor sa mai alerg cu riduri pe maini.

-

Asculta-te si arde-ma pe mine!
Vociferezi si gafai in tinuta-ti gata adormita.
...si ne evaporam cand ne uitam in sine...
...as vrea sa ne albim retinele in stanca...

-

Sa-ntelegi un fir de iarba
Nu inseamna sa-l accepti
Ci in falsa-ti multumire,
Vrei,pasesti si te detesti.

-

Doar e permis sa alunecam pe nori din cand in cand , nu? Iar de nu , si e ilegalitate - atunci nu ma scuza.
(Sunt criminala transferata in alt univers-dar acum ma intorc cu mana spre tabloul pe care pot da din aripi si de pe care pot cadea cand vreau eu.)
Ma pot repicta cu maine si azi.
...
Ai observat cum murim zilnic si traim doar maine?
Latenta noastra (in caz ca macar un salut n-a fost proiectat) m-a palmuit insesizabil.
Iar acum parerea ma gandeste.
Viseaza-ma.Iubeste.

joi, 15 aprilie 2010

Liste à faire

Violati-mi gura si inlocuiti-o cu un difuzor.Virgula.
Patrundeti-mi globii oculari si faceti-mi implant de radiere.Punct.
Renaste-ti-ma de trei ori si constantati galbenul semaforului meu traheic.Puncte de supensie.
Punct.Punct.punct.
Ciopliti-mi forma umerilor si a incheieturilor mainilor si aglomerati-va-n schimbari.Semnul exclamarii.
Furati-mi doza de cafea bauta de pe limba si formati de pe papile numarul unui editor.Inserati ce semn de punctuatie aveti la uscat pe sarma.
V-ati facut treaba pe azi?

marți, 6 aprilie 2010

Matin rideau

Orasul se-mpiedica-n prea multe euri.
E mult prea clar calmul si pasul prea domol.Prea eu.Prea tu.
In astfel de momente iti aud fericirea de peste strada.Ma domina.
Te cauta candva propria viata...
...
Nu e recomandat sa crezi.(ca linistea din perdeaua de dimineata egala fericirea pura)
Nu multumi.
...
Reflexe ma tresar si ma straduiesc sa-mi tin pleoapele cat mai aproape de pamant.Nu privesc.
(mai e putin) . Quod sum causa tuae viae .

Ca o ezitare.Ca un zambet intr-o palma urcand treptat spre a mangaia o ceafa lasata pe spate in certitudine.
Ca o previzibilitate.Ca un ochi privind prin niste buze transpirate un schimb de replici.
Ca o muscatura.Ca un ultim strop de noroi infipt in banca ce apuca un picior plin de sperante la mana a doua.

Co(u)mpar ca si cum m-as afla undeva la mijloc , intr-un nucleu negru,impaciuitor.
Pacea e ceea ce inca pot aminti intre "plec" si "dar raman".E zbuciumul meu ermetic.
Eram in colt.(maine au spus ca nu vor mai exista)


duminică, 21 martie 2010

Moment



Cade vascos..apasat,extaziant.Acum.
Vomit.Adapa-ma.Uite o groapa pe masa.Infinge-mi-o-n artera.
Ma vreau.
Sentiment acid.Iubesc sangvin si ies pe gura.Hemoptizie.
Lucrurile mici ma sufoca.Si vin acasa.
Nu ma vreau.
Si vad ca sta intr-o remorca
Cu par cazand,privind spre negru
Si puncte albe imi pierd lin echilibrul pe-un perete cinefil.
...
Frumoasa,alinand o fetita timida,
Demonic piscata de eresuri
Si de pistruii maturizarii altora.
E vina ei.

O vezzzzzi?Si siimmmmmti poffffta..Simmmmti obrajii ei in gura-ti jegoasssa
Si putrefactia te starneste.Recunoaste..recunoaste-te..te recunoaste.
E palpitant.

sâmbătă, 13 martie 2010

Et seulement

Si ceru-i arde ochii.
Si nu mai miroase a piper.
Si nu se patrunde niciodata o asa aroma.
Si piperul nu exista.
Intelegi?Si...intelegi?
Si toate ramurile se-ntindeau 'nainte
Mult prea insorite;
mult prea sigure pe ele;multe.
Si privirea - doar un jet de apa pe niste buze subtiratice , osoase
atotstiutoare.
Si pasul pe-o margine de pe care va aluneca...;si toate regretele
produse intr-o categorie:
Undeva intre inainte si inapoi.
Undeva intre ora 1:45 si ora 1:52.
Undeva intre tu si tine.
Si doar orizontul va alege.

sâmbătă, 6 martie 2010

Farame de ceva-uri

  • La ce folos sa iubesti ceva mort?Moartea e viata.Dar e viata in singuratate.Un pustiu agatat de-un sirag alb de margele , pustiul alb cetos..neclar..vag.dar il simti.Caci e crestat in timp.Iar timpul e real.Nepalpabil..insa neindoios,al naibii de real.
  • Cine era ea sa ierte?Cine era ea sa se ierte?
  • Frunze
    Ce judecator aspru,/Ce sentinta cruda:/Vei alerga dupa puful papadiilor /Pentru o viata de-o clipa./Tastam sincron./Si frunzele ni se zbateau./Oh,am frunze in stomac./
  • I(...)Cand pielea din jurul gurii mele/Imi va fi crapat deja/Din acele crapaturi/Se vor naste viermi,omide/Care se vor elibera../Vor rupe colivia porilor mei/Si vor levita in lumina/Spre un Eden umed/Si plin de microfoane./Atunci nu voi mai fi singura./Ma voi asculta.
  • II(...)De ce sa respir pe ritm de tobe?.../Cand as putea sa-mi lipesc narile de cavou./Si sa simt solutia cimentului/Alimentand crematoriul sinelui meu./Obisnuiam s-ascult sonorul vapailor/Si sa ma plesnesc./Obisnuiesc./Ma izolez./Dar nu complet../Las pumnii inimii in descrescendo/Sa se franga/Si sa-mi tina de urat./
  • III(...)Un rasarit imatur/ Chiar/Nascocit prematur/In mijlocul noptii/Incearca sa impiedice/Rasturnoarea pe foaie./
  • IV(...)Nu exista-nduiosare in fata fanteziei unui Daca.
  • No name/Crezi ca a iubi este egal/Cu a fi aproape de celalalt?/Ca apropierea sugruma dulceag/Adevaruri mincinoase,realitati aparente?/Ca atunci cand cunosti un spirit/Automat ii gusti din puteri?/Ca esti privilegiat?/
  • V(...)Am ales iarba./Ai ales firul./
  • VI(...)Intimidata de o aschie./Din propria statuie./
  • VII(...)Raspunsul nu mai cere/Caci lantul se termina./(...)E plin de ace oarbe!/Mi-ai multumit cu lipsa./
  • VIII(...)Te lasi domol pe iarba/Iar cerul urca peste tine/Si-atunci incepe./E incendiu./
  • IX(...)S-apas pe cer cu degetul?/Nu./Nu mai curg lalele,/Vantul nu mai stoarce masline./Doar eu le simt mirosul./A fost....ramane./Doar atat./
  • X(...)Nu vreau sa ma mai pierd cum am facut-o.Mi-aduc aminte de seara in care mi-am parasit trupul.Astfel de trairi ti se intiparesc in minte atunci cand...da,atunci cand.

joi, 25 februarie 2010

Pour apprendre à m'asseoir

E o aroma de piper dulce
Si de tacere.
Nebulos si descriptibil.
Eu lustruiesc apa.
Imi cere ce nu am.

Era o aroma de vant
Si de lalele.
Fie.Era.

Va fi ceva.
O cantitate.

Si maine va fi toamna.
Pentru ca sunt decisa.

sâmbătă, 20 februarie 2010

Ceux trouvés

Zvacneste cu gropile-i inecate in mine
Mi-impinge zatul carunt dintre vine
M-arunca,amabil,cu pulsul spre cer
Iar eu inaltata,m-amestec
Si sper.

Picioarele lor aud inceputul
Urechi dezgolesc,surprinse,acutul
Traim azi si-n vis,
Folosim doua linguri...
Cuprindem pareri
Ne cauta
Gasitul.

joi, 11 februarie 2010

La nuit de mon esprit.


Nestiutoare.

Doresc;dar imi e frica.

Si neg si stiu ; si stiu ca neg.

                    Sa fermentez in sol , pe jumatate supta.

Uscata , dar zambind

Citesc , de-nfund pianul.

Si il apuc de clape ;

                   Doar le-mping.

Nestiutor ; zambind.

Nedoritor , facand cu ochiul.

Nedoritor.

                  Si poate inadins.

Ai aripi?Nu le vad.

Dar aripile-ti vad ; pe mine.

Si te gasesc asa cum sper.

Si sper sa te gasesc.Ratiune.

Cu logica sau nu ;

E vis?

Si n-are lege.

Oh , dar prima-i dintre ele.

A treia dintre serii ,

din seara mintii mele.

miercuri, 3 februarie 2010

Morceaux de silence

Ceata...Buze febrile atingand o panza-ntoarsa cu spatele spre zapada trandafirie,umeda..Dinti muscand degede palide,aproape vinete..asa frumoase.Gene sugand lacrimi aspre,dulci..ca niste palme.
Alunec ,ma tarasc..m-agat de-un steag alb,rupt,cazut si el.Privesc pietrisul de sub coatele-mi julite,pline de fire carnoase,rosietice...si...si imi sprijin grumazul pe o palma masochista..in timp ce siroaie pastoase si sangerii imi curg din gura..si STORC!STORC!STORC!..nu mai am de unde..VREAU!VREAU!VREAUVars ritmat,usor in timp ce unghia-mi strapunge pleoapa..si o ucide.TE IMPLOR!MAI VREAU!...Ma musc de pantece si tip cu obrazul fierbinte spre dreapta.Tac si curg.
Fiinta mea e-mpunsa de un mort frumos.
Si dispensata de ratiuni , iti iubesc toracele sucombandu-l.

Abiuro.Neg.

_________________________________________________________________

Cand il vazu , ochii ii sangerara.Parea atat de fragil,de casant..ca avea sa dureze o vesnicie daca il proteja.

Insa moartea nu depinde de noi.

Ochii negri ii rasareau pe fiecare particica a corpului ei sarat iar buzele-i se rasfrangeau peste fruntea ei ca soarele de inainte de furtuna.

Aluneca in apa,
calm,respiratii..
Ii frangea umarul
Disparea.Spatii.

Vantul ii creiona o suvita.Nu putea fi mai liniste de atat.

duminică, 31 ianuarie 2010

Et la mort est venue dans un mardi

In timp ce isi legana trunchiul inainte si inapoi se gandi : "Azi e marti?"

''Marti e toata saptamana'' isi raspunse singura , bagandu-si mainile cu violenta in par si respirand intermitent .
N-avea nimic de spus dar intentiona sa o spuna.Termina de molfait ciocolata cleioasa si incepu.
'...' , '...' . Vascozitatea cordului sau o impiedica sa rasufle.Si sa vorbeasca.
Se multumi sa mai imbuce din batonul de ciocolata,ca si cum ar fi uitat de exitus.
Nu,nu era inteleapta ca se gandea la -ea. Suntem cu totii intelepti atunci.Am fost creati sa fim intelepti?Iar ce-i ce nu-s , au parte de o restimulare a simturilor (sa o numim inviere) in momentul intrarii in sicriu...?
Gasesc ei atunci , ezotericul secret al necadavericilor,al descompusilor prematur?
Se gandea mereu la cum gandeste prea mult despre lucrurile gandite de toti in sensuri diferite sau poate in subconstient.
OH,EA!!
Divina,eliberatoarea,imputita!
Cea nascuta si crutata in mod natural de propriu-i egoism!
Ea nu percepe?Si ma lasa pe mine sa simt tot?Sa ma macelaresc , sa ma manjesc de mila , sa ma inec de murdaria unei lumi mult prea frumoase?
Dar uite ce frumos si elegant-m-indica groapa pusa deoparte . Aproape dragalas.Daca n-as ura-o.
Si-un cantect *tralalala* ii spunea ca-i prea devreme. Nu e marti!Nu mai e marti de luni bune.Insa e prea timpuriu sa fie miercuri.Si eu sa fi terminat de plans.Sau de iubit.
Oh,moartea!

duminică, 17 ianuarie 2010

Frisoane fara rima


Nu-i nimeni acasa,

Iar eu sunt obosita.

Singura,sigura ca acum ceva timp

Vazusem o fantoma pe acoperisul din fata.

Acum nu mai am nici o certitudine.

Acum doar nu simt pe nimeni in juru-mi.

Si stiu ca nimeni nu-mi va sterge nasul umed.

A ce-mi aduc aminte? (...)

Interdictie sa vorbesc

Sa plang

Sa stau ghemuita pe covorul din sufragerie.

Si scriu ca un orb

Privind inainte , in gol , in intuneric

Cu nici o pata de culoare care sa-mi fure privirea

Si s-o aduca pe foaie.

Doar scriu.Pentru ca nu ma pot opri.

Sta pixul,sta si respiratia mea .

Ma intrerup sa imi intind obrazul.Se sifonase.

Suflul imi devine un ecou al imaginilor din Eu.

Pariez ca e un spectacol interesant!

Acesta-i un televizor mai nou.Sau poate nu.

Display-ul mi s-a frant.Din nou.

Plictisitor si-apasator.

Eu ma opresc.

Am respirat prea mult acum.Mi-e ca intru in ''jale''.

Evadez putin acum intr-o scoala de corectie.

Sus,jos...Sus,jos..Sus,jos.Sus