miercuri, 2 septembrie 2009

Scap pe-un ochi


Absorb vantul

Cu mainile-mi dezvelite de

Certitudini.

Cedez mereu 

In fata unor tablouri incetosate

De-o bruma falsa , sangeranda...

Si totusi 

Nu ma departez de rutina fantomatica

Ce imi cerseste cu ardoare rugina.

Parca-s oarba

Dar scap pe-un ochi lumina

Si-mi vad persoana

Uimita de propriiile replici date 

Vietii.

Un comentariu:

  1. Si totusi.......... totul ramane doar un drum urmarit de palide umbre fara a fi controlate de mainile destinului. Desi pielea le este arsa de atingerea unui bilet mototolit catre evolutia din rutina, multinea alearga tacuta pentru a se salva din calea trenului unanitatii ce o urmareste continuu( nepermitandu-i evadarea)

    RăspundețiȘtergere