Mais elle l'aimait

Fata din oglinda vibra strangulat
Si imi zambea sumar...schitat
Eu o alungam cu dusuri reci si masti de 'nu'
Sperand ascuns sa moara , cantand un deja-vu.

Cum traiesc.. mortii?

Dar alerga pe-un scaun negru ,parfumat,
Gandind la-cel glas dulce deranjant
Cu tenta de minciuna aparenta , salvatoare
Si inghitea cotoare..si cotoare..

Insa ..ii placea?

Se perinda pe un cersaf patat
De-un iris scurs , alunecat,
Abandonat intr-o absenta fosnitoare..
Cu cute langa ochi..mult prea amare.



Lumina.. palpaia?

La fenêtre de l'automne

Se-aduna vantul de prin orizont

Cu nervii unei frunze prea uzate.

Incetinesc abrupt

Si ii contemplu..

E-un suflu de un absolut cremos

Atarnand de o petala cu pene rupte.

Un vant imbatranit...

Sunt subtiati de o impletitura prea complexa

Si de o stea anemica

In repezeala-i sanguina.

Sunt nervi prea obositi

Sa se mai enerveze.

Nervuri fara puls...

Racita cibernetic

Eu? Acel?

Imi pisca perii limbii pastila 

Si spumega-necand o Eu.

Am tinte proiectate-n sinusuri

De-aceea nu tusesc!

De te-as atinge , n-ai mai fi.

Sa pot s-arunc un alt 'Delete'...

Tu sa intrebi galant :

''Un servetel? "

Eu iar, din nou , sa-ncerc...

Sa...sa nu mai cer.

Rastalmacita-ntro tuse a frigiderului ,

Cu ochii franci si gura sper.

Obraji

Sunt zile in care aleg ambii obraji.
Rare dar ude.
Pline de cenusa curganda.
Sunt.

Evit sa mai inot in castele de nisip
Dar sunt coplestita.
Nu pot numara nisipul.
Nu te-am putut numara pe tine.
Iar acum , nici macar pe mine.


Brate incrucisate-ntrun ochi,
Plapand arc intr-o flexibila tepusa..

Scap pe-un ochi

Absorb vantul

Cu mainile-mi dezvelite de

Certitudini.

Cedez mereu 

In fata unor tablouri incetosate

De-o bruma falsa , sangeranda...

Si totusi 

Nu ma departez de rutina fantomatica

Ce imi cerseste cu ardoare rugina.

Parca-s oarba

Dar scap pe-un ochi lumina

Si-mi vad persoana

Uimita de propriiile replici date 

Vietii.