Transcender

Candva m-am avut.M-am avut total,intens,m-am avut doar pe mine,incalcita,cu degete erecte
si puls accelerat.
Nu stiu ce s-a pierdut pe drum,ce s-a descalcit neadevarat , ce s-a negat astfel incat sa pot apartine,sa pot experimenta altceva decat presiunea bulelor de aer in semiobscurul prafos al oceanului... Si culmea e ca destinatia la care am ajuns pierzandu-ma pe drum,ocolind,este atat de non-existenta , la propriu si figurat, atat de fantomatica si lipsita de substanta incat caut pante care sa ma duca acolo unde eram.Caut beton grunjos , zgarieturi si vant curbat prin parul meu..si nu gasesc.
Poate nu am tehnica buna,dar sunt anemica.Ar trebui sa pot urmari aroma sangelui clocotit pana pe-acel drum serpuit,ingust catre mine.Nu?

Sunt frapata cand ma uit in jur,dar nu in fata si in spate. Citesc spalari de creier..si mai grav,de cord,de suflet,tresariri si impulsuri luate de curenti..

Am o (Mai multe)rugaminte. cuvinte:
Suspenda-ma pe-o banca si lipseste-mi aleea de sub talpile goale ;
intinde-ma pe pamant,saruta-mi buricele degetelor si lasa-ma sa m-agat de tine;
ba-te-mi in betele tobelor tale mp3-ul,muzica,calea si zambetul intrerupt atunci cand te-ascult;
corupe-ma cum o faci mereu si continua sa-mi bei creierii , sa-mi droghezi ritmul clipirilor, succesiunea "nu"-urilor mincinoase.
Te-as...M-ai... Ne-am..
Pentru o secunda din alt timp , pe un torace friabil, intepat coordonatic instabil,undeva pe-un cardo sau decumanus mai mult moale decat tare , stateai tu , pofticios,copil,greu de urmarit cu privirea.

O secunada poate insemna ceva : un fum dens,transpirat si fraged.
Chicotesc gandindu-ma c-as fi inteles ceva sau ca stiu.
Asta pentru ca ma chinui sa ma definesc.
Majuscula sau bifa intr-o casuta darapanata?
Bucle sau soare cenusiu la unghi drept?
Revelatie sau sageata inaintata in directia gresita?
Respiri...

Cu totii avem acel moment in existenta care ne defineste,in trairea noastra lacoma,rapida,crescanda,un moment pauzat,exaltat,aproape sfasietor de minunat..iar acel moment decide pentru noi.Ce anume decide?Decide tot.."cum de s-a ajuns aici?""de ce ti-ai mutat privirea in alta parte?" dar mai ales "cine suntem?"
 Eu am stiut ca eram,coexistatm cu mine insami si nu in cele din urma,am stiut iremediabil cine urma sa fiu.Si am fost.
Unii au mai multe.Oare mai sunt?

Stii ca mi se inclestezeaza vocea atunci cand gandesc asa de-acolo?Un acord si sunt in fata ta , un "vino" si palma mea iti simte moliciunea , un "nu stiu" si te aflu.

Dar transcend.Pot sa fiu fara sa fi fost?