Farame de ceva-uri

• La ce folos sa iubesti ceva mort?Moartea e viata.Dar e viata in singuratate.Un pustiu agatat de-un sirag alb de margele , pustiul alb cetos..neclar..vag.dar il simti.Caci e crestat in timp.Iar timpul e real.Nepalpabil..insa neindoios,al naibii de real.
• Cine era ea sa ierte?Cine era ea sa se ierte?
• Frunze
  Ce judecator aspru,/Ce sentinta cruda:/Vei alerga dupa puful papadiilor /Pentru o viata de-o clipa./Tastam sincron./Si frunzele ni se zbateau./Oh,am frunze in stomac./
• I(...)Cand pielea din jurul gurii mele/Imi va fi crapat deja/Din acele crapaturi/Se vor naste viermi,omide/Care se vor elibera../Vor rupe colivia porilor mei/Si vor levita in lumina/Spre un Eden umed/Si plin de microfoane./Atunci nu voi mai fi singura./Ma voi asculta.
• II(...)De ce sa respir pe ritm de tobe?.../Cand as putea sa-mi lipesc narile de cavou./Si sa simt solutia cimentului/Alimentand crematoriul sinelui meu./Obisnuiam s-ascult sonorul vapailor/Si sa ma plesnesc./Obisnuiesc./Ma izolez./Dar nu complet../Las pumnii inimii in descrescendo/Sa se franga/Si sa-mi tina de urat./
• III(...)Un rasarit imatur/ Chiar/Nascocit prematur/In mijlocul noptii/Incearca sa impiedice/Rasturnoarea pe foaie./
• IV(...)Nu exista-nduiosare in fata fanteziei unui Daca.
• No name/Crezi ca a iubi este egal/Cu a fi aproape de celalalt?/Ca apropierea sugruma dulceag/Adevaruri mincinoase,realitati aparente?/Ca atunci cand cunosti un spirit/Automat ii gusti din puteri?/Ca esti privilegiat?/
• V(...)Am ales iarba./Ai ales firul./
• VI(...)Intimidata de o aschie./Din propria statuie./
• VII(...)Raspunsul nu mai cere/Caci lantul se termina./(...)E plin de ace oarbe!/Mi-ai multumit cu lipsa./
• VIII(...)Te lasi domol pe iarba/Iar cerul urca peste tine/Si-atunci incepe./E incendiu./
• IX(...)S-apas pe cer cu degetul?/Nu./Nu mai curg lalele,/Vantul nu mai stoarce masline./Doar eu le simt mirosul./A fost....ramane./Doar atat./
• X(...)Nu vreau sa ma mai pierd cum am facut-o.Mi-aduc aminte de seara in care mi-am parasit trupul.Astfel de trairi ti se intiparesc in minte atunci cand...da,atunci cand.

Pour apprendre à m'asseoir

E o aroma de piper dulce
Si de tacere.
Nebulos si descriptibil.
Eu lustruiesc apa.
Imi cere ce nu am.

Era o aroma de vant
Si de lalele.
Fie.Era.

Va fi ceva.
O cantitate.

Si maine va fi toamna.
Pentru ca sunt decisa.

Ceux trouvés

Zvacneste cu gropile-i inecate in mine
Mi-impinge zatul carunt dintre vine
M-arunca,amabil,cu pulsul spre cer
Iar eu inaltata,m-amestec
Si sper.

Picioarele lor aud inceputul
Urechi dezgolesc,surprinse,acutul
Traim azi si-n vis,
Folosim doua linguri...
Cuprindem pareri
Ne cauta
Gasitul.

La nuit de mon esprit.

Nestiutoare.

Doresc;dar imi e frica.

Si neg si stiu ; si stiu ca neg.

                    Sa fermentez in sol , pe jumatate supta.

Uscata , dar zambind

Citesc , de-nfund pianul.

Si il apuc de clape ;

                   Doar le-mping.

Nestiutor ; zambind.

Nedoritor , facand cu ochiul.

Nedoritor.

                  Si poate inadins.

Ai aripi?Nu le vad.

Dar aripile-ti vad ; pe mine.

Si te gasesc asa cum sper.

Si sper sa te gasesc.Ratiune.

Cu logica sau nu ;

E vis?

Si n-are lege.

Oh , dar prima-i dintre ele.

A treia dintre serii ,

din seara mintii mele.

Morceaux de silence

Ceata...Buze febrile atingand o panza-ntoarsa cu spatele spre zapada trandafirie,umeda..Dinti muscand degede palide,aproape vinete..asa frumoase.Gene sugand lacrimi aspre,dulci..ca niste palme.
Alunec ,ma tarasc..m-agat de-un steag alb,rupt,cazut si el.Privesc pietrisul de sub coatele-mi julite,pline de fire carnoase,rosietice...si...si imi sprijin grumazul pe o palma masochista..in timp ce siroaie pastoase si sangerii imi curg din gura..si STORC!STORC!STORC!..nu mai am de unde..VREAU!VREAU!VREAUVars ritmat,usor in timp ce unghia-mi strapunge pleoapa..si o ucide.TE IMPLOR!MAI VREAU!...Ma musc de pantece si tip cu obrazul fierbinte spre dreapta.Tac si curg.
Fiinta mea e-mpunsa de un mort frumos.
Si dispensata de ratiuni , iti iubesc toracele sucombandu-l.

Abiuro.Neg.

_________________________________________________________________

Cand il vazu , ochii ii sangerara.Parea atat de fragil,de casant..ca avea sa dureze o vesnicie daca il proteja.

Insa moartea nu depinde de noi.

Ochii negri ii rasareau pe fiecare particica a corpului ei sarat iar buzele-i se rasfrangeau peste fruntea ei ca soarele de inainte de furtuna.

Aluneca in apa,
calm,respiratii..
Ii frangea umarul
Disparea.Spatii.

Vantul ii creiona o suvita.Nu putea fi mai liniste de atat.

Et la mort est venue dans un mardi

In timp ce isi legana trunchiul inainte si inapoi se gandi : "Azi e marti?"

''Marti e toata saptamana'' isi raspunse singura , bagandu-si mainile cu violenta in par si respirand intermitent .
N-avea nimic de spus dar intentiona sa o spuna.Termina de molfait ciocolata cleioasa si incepu.
'...' , '...' . Vascozitatea cordului sau o impiedica sa rasufle.Si sa vorbeasca.
Se multumi sa mai imbuce din batonul de ciocolata,ca si cum ar fi uitat de exitus.
Nu,nu era inteleapta ca se gandea la -ea. Suntem cu totii intelepti atunci.Am fost creati sa fim intelepti?Iar ce-i ce nu-s , au parte de o restimulare a simturilor (sa o numim inviere) in momentul intrarii in sicriu...?
Gasesc ei atunci , ezotericul secret al necadavericilor,al descompusilor prematur?
Se gandea mereu la cum gandeste prea mult despre lucrurile gandite de toti in sensuri diferite sau poate in subconstient.
OH,EA!!
Divina,eliberatoarea,imputita!
Cea nascuta si crutata in mod natural de propriu-i egoism!
Ea nu percepe?Si ma lasa pe mine sa simt tot?Sa ma macelaresc , sa ma manjesc de mila , sa ma inec de murdaria unei lumi mult prea frumoase?
Dar uite ce frumos si elegant-m-indica groapa pusa deoparte . Aproape dragalas.Daca n-as ura-o.
Si-un cantect *tralalala* ii spunea ca-i prea devreme. Nu e marti!Nu mai e marti de luni bune.Insa e prea timpuriu sa fie miercuri.Si eu sa fi terminat de plans.Sau de iubit.
Oh,moartea!

Frisoane fara rima

Nu-i nimeni acasa,

Iar eu sunt obosita.

Singura,sigura ca acum ceva timp

Vazusem o fantoma pe acoperisul din fata.

Acum nu mai am nici o certitudine.

Acum doar nu simt pe nimeni in juru-mi.

Si stiu ca nimeni nu-mi va sterge nasul umed.

A ce-mi aduc aminte? (...)

Interdictie sa vorbesc

Sa plang

Sa stau ghemuita pe covorul din sufragerie.

Si scriu ca un orb

Privind inainte , in gol , in intuneric

Cu nici o pata de culoare care sa-mi fure privirea

Si s-o aduca pe foaie.

Doar scriu.Pentru ca nu ma pot opri.

Sta pixul,sta si respiratia mea .

Ma intrerup sa imi intind obrazul.Se sifonase.

Suflul imi devine un ecou al imaginilor din Eu.

Pariez ca e un spectacol interesant!

Acesta-i un televizor mai nou.Sau poate nu.

Display-ul mi s-a frant.Din nou.

Plictisitor si-apasator.

Eu ma opresc.

Am respirat prea mult acum.Mi-e ca intru in ''jale''.

Evadez putin acum intr-o scoala de corectie.

Sus,jos...Sus,jos..Sus,jos.Sus